Andrei Mudrea

Date personale
Andrei Mudrea

Născut	29 aprilie 1954 Orhei, RSS Moldovenească, URSS
Decedat	15 ianuarie 2022 (67 de ani)^[1]
Cetățenie	Republica Moldova
Ocupație	pictor
Modifică date / text

Andrei Mudrea (n. 29 aprilie 1954, Mitocul Vechi, raionul Orhei, Republica Moldova – d. 15 ianuarie 2022^[2]) a fost un pictor și artist plastic român din Republica Moldova. A deținut titlul de Maestru Emerit al Artei. Unul dintre discipolii lui Mihai Grecu,^[3] a fost autorul mai multor lucrări de pictură, grafică, sculptură și artă-obiect. A fondat și a fost membru al „Grupului Zece”. Creația plasticianului Andrei Mudrea se numără printre operele de referință și de avangardă artistică din Republica Moldova.^[4] A participat în calitate de președinte^[5] sau membru al juriilor la diverse concursuri^[6] în domeniul artelor plastice din Chișinău.^[7]

Operele lui Mudrea poartă un mesaj individual, cu caracter profund filosofic și care corespund aspirațiilor artistice și sunt raportate la schimbările din ambianța culturală națională.^[8] Mesajul artistului este descris ca fiind de un dramatism „tulburător”, de obicei ascuns într-o metaforă – fie că e vorba de peisaje, case mudriene sau tablouri pictate în manieră postmodernistă.^[9]^{[nefuncțională]}

Date biografice

Din 1969 până în 1973 a studiat la Școala de Arte Plastice „I. Repin”, actualmente Colegiul Republican de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” din Chișinău. Din 1975 a lucrat și a studiat pictura în atelierul lui Mihai Grecu. Începând cu anul 1975 și până în 1985, a fost profesor la Școala de Arte Plastice pentru copii din orașul Orhei. În 1978 a debutat cu tablourile „Mama” și „Casa părintească” (tehnică mixtă, alb pe alb),^[10] iar din anul 1978 a participat la toate expozițiile organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din Moldova (UAP).^[11]

Lucrările apărute în 1975-1985 poartă amprenta inﬂuenței creației lui Grecu. Pictura din acești ani atestă existența mai multor tangențe, ce se referă la utilizarea netradițională a coloranților, la obținerea unor efecte de clar-obscur, factură și volum. Lucrările apărute între 1985-1995 relevă o nouă etapă în creația artistului, o altă modalitate a gândirii.^[10]

În 1989 a fost titularizat membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova.^[12] În 1990 a participat la elaborarea Stemei de Stat a Republicii Moldova și a fost autorul și promotorul „Stelei cu 8 raze”.^[13] Între 1991-1994 a fost membru al Comitetului de Conducere al Uniunii Artiștilor Plastici. În 1992 a devenit Director al Centrului Expozițional „Constantin Brâncuși” al UAP. În 1996 a devenit membru al Asociației Internaționale a Artiștilor Plastici Profesioniști (AIAP) în cadrul UNESCO. Între 1997-2003 a fost din nou membru al Comitetului de Conducere al UAP. Din 1985 s-a aflat la lucrul de creație și s-a identificat ca liber profesionist. În 2001 i s-a conferit titlul onorific „Maestru Emerit al Artei”.^[14]

Expoziții

Expoziții personale

În 1983 a avut loc prima expoziție personală a lui Andrei Mudrea la Chișinău. În 1988 a mers cu prima expoziție personală la Moscova (RSFSR). În 1989 a vernisat o nouă expoziție personală la Chișinău, iar în 1990 a mers cu prima sa expoziție personală la Paris (Franța). În 1994 a avut o nouă expoziție personală la Chișinău, după care, în 1995, urmează două personale în Franța: una la Paris, alta la Saint-Malo. În 1999 a revenit cu expoziția personală „Și Dumnezeu a Creat Femeia...”, organizată la Muzeul Național de Artă al Moldovei. În același loc, în 2000 a avut loc expoziția personală „Despărțirea Luminii de Întuneric”. În 2001 și 2002 a mai organizat câte o expoziție personală la Chișinău, după care a revenit în 2004 cu expoziția „Universul Luminii”, vernisată la Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” al UAP.

Ulterior, a revenit o dată la cinci ani cu expoziții personale în care își prezenta doar lucrări și cicluri noi.^[15] Astfel, în 2009 a avut loc expoziția personală „Clipe de Lumină” la Centrul „Brâncuși”. În 2011 a inaugurat expoziția personală „Enigme” la galeria „Artium” din Shopping MallDova,^[16] iar în 2014 a avut loc expoziția personală „Metamorfozele Luminii” la Centrul „Brâncuși”.^[17] În 2018 a participat cu expoziția personală „Metamorfozele Luminii” la Consiliul Europei, clădirea „Agora” din Strasbourg (Franța),^[18]^[19]^[20] iar în 2019 a revenit cu expoziția personală „Raze de Lumină” la Centrul „Brâncuși”.^[21]

Expoziții reprezentative de grup

Începând cu anul 1978, Andrei Mudrea a participat la toate expozițiile organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din Moldova. Astfel, lucrările sale au fost expuse în cadrul expozițiilor de tineret (1986), dar și a expozițiilor de grafică (1979), pictură (1978-2015) și artă decorativă (2009-2015).^[22] În 1992 a organizat grupul de creație „Zece” și a vernisat expoziția „Grupul Zece” alături de colegii Andrei Sârbu, Anatol Rurac, Dumitru Bolboceanu, Vasile Moșanu, Ilie Cojocaru, Tudor Zbârnea, Dumitru Peicev, Victor Hristov și Iurie Platon. Împreună cu ei a participat la mai multe expoziții de promovare a grupului atât în țară cât și peste hotare. Un deceniu mai târziu, în 2002 a inaugurat expoziția aniversară a grupului „Zece” la 10 ani. Paralel, a mai participat cu lucrări și în cadrul Saloanelor de Toamnă (1978), Automnalelor (1980-2015), Saloanelor de Primăvară (1980-2015) și la Saloanele Moldovei Chișinău – Bacău (1991-2015). De asemenea, a participat la toate concursurile de artă plastică organizate de UAP, cât și la expoziții tematice cum ar fi „Omagiu lui Mihai Eminescu” (1989-2014) și „Omagiu lui Grigore Vieru” (2010).

Expoziții reprezentative internaționale

Prima participare la o expoziție internațională de grup a avut loc în 1985 la Moscova. În 1987 a mers la Varșovia (Polonia), iar în 1988 a participat la expoziția internațională intitulată „Zilele culturii sovietice” derulată la Paris. După care, a participat la tot mai multe expoziții internaționale: în 1988 la Lisabona (Portugalia), în 1988 la Odesa (RSSU), în 1988 la Moscova, în 1993 la Saint Elpidio (Italia), în 1993 la Monte Giorgio (Italia), în 1995 la Sologne (Franța), în 1995 la Veigné (Franța), în 1998 la Aschach (Germania), în 1999 la București, în 2000, 2004 și 2012 la Moscova. În 2009 s-a expus pentru prima dată la Bienala Internațională de Pictură organizată la Chișinău și a participat la fiecare ediție. În 2011 a participat la Bienala internațională de pictură, grafică și sculptură „Meeting point 2011”, ediția a III-a, desfășurată la Arad (România). În 2012 și 2014 a participat la Bienala Internațională de Artă Decorativă desfășurată la Chișinău,^[22] iar în 2016 a participat la expoziția de grup „Culori Eterne” organizată de Galeria „Europe’s Art” la Chișinău.^[23] În 2018 a participat pentru prima dată la expoziții de design interior: „Moldavian Design Week 2018”^[24] și „Das Design Day 2018”^[25] cu art-obiecte realizate în ultimii cinci ani.

Tabere de creație, simpozioane

În 1988 a mers la Senej (RSFSR), în 1991 a participat la o tabără de creație din Câmpina (România), iar în 1994 a ajuns și la Tescani. În anul 2003 a organizat prima ediție a taberei de Pictură „Orheiul Vechi” și a continuat tradiția în 2005. În 2006 a avut loc tabăra de creație „Euro-integrarea prin Artă” la Orheiul Vechi și Tabăra de Artă Modernă la Chișinău.

Lucrări în colecții

Tablourile și art-obiectele artistului se află în numeroase colecții publice, cum ar fi:

Ministerul Culturii, Chișinău;
Ministerul Culturii, Moscova;
Fondul Uniunii Artiștilor Plastici, Chișinău;
Fondul Artiștilor Plastici, Moscova;
Muzeul Național de Artă al Moldovei;
Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, Chișinău;
Muzeul „Alexei Mateevici”, Chișinău.

Unele lucrări se găsesc în colecții particulare în Africa, Austria, Canada, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Republica Moldova, România, Rusia, SUA, Țările de Jos și Ucraina.

Filmografie

Despre creația și viața artistului au fost filmate documentarele:

1985 „Omagiu Orheiului Vechi”. Regia L. Stankevici. TV Republica Moldova;
1989 „Andrei Mudrea. Laureat al Premiului Tineretului din Moldova”. Regia Nelly Canțer. TV Republica Moldova;
1994 „În lumea Artelor. Pictorul Andrei Mudrea”. Regia Nelly Canțer. Studioul Artistic „Olimp”. Republica Moldova;
1999 „Și Dumnezeu a creat Femeia...”. Regia L. Stankevici. TV Republica Moldova;
2000 „Despărțirea Luminii de Întuneric”. Regia Nelly Canțer. TV Republica Moldova.

Andrei Mudrea a jucat și în câteva filme de lung metraj:

1988: Iona. Regia Valeriu Jereghi. Producția Moldova-Film;^[26]
1989: Disidentul. Regia Valeriu Jereghi. Producția Moldova-Film;
2008: Arrivederci. Regia Valeriu Jereghi. Producția Prim-Plan Studio.^[27]

Cărți, cataloage, pliante

Biografia lui Mudrea a fost subiectul următoarelor lucrări publicate:

1993: Catalogul „Andrei Mudrea. Painting”. Editura „Universitas”. Chișinău
1998: Catalogul „Andrei Mudrea. Painting”. Editura „PRAG-3”. Chișinău
1998: Enciclopedia Artiștilor Contemporani. Editura „Arc-2000”. București
2002: Pliantul „Grupul Zece”. Editura „Atelier”. Chișinău
2004: Catalogul „Andrei Mudrea. Pictură”. Editura „Atelier”, Chișinău
2009: Broșura „Andrei Mudrea. Pictură. Artă obiect. Clipe de Lumină”. Chișinău
2012: Carte de poezii „Vis”. Editura „Prut Internațional”. Chișinău
2014: Broșura „Andrei Mudrea. Metamorfozele Luminii. Pictură și artă obiect”. Chișinău
2019: Albumul de Pictură și Artă-obiect „Andrei Mudrea”. Editura „Arc”. Chișinău^[28]^[29]
2019: Broșura „Andrei Mudrea. Raze de lumină. Pictură și artă obiect”. Chișinău

Distincții

Andrei Mudrea este laureat a numeroase distincții, premii, medalii și trofee în cadrul diferitor concursuri și saloane de artă naționale și internaționale:

1988: Medalia de Argint pentru tabloul „Tăcere”, Moscova;
1989: Premiul Boris Glavan al Comitetului Central al Comsomolului Leninist din RSS Moldovenească;
1990: Premiul Consiliului Suprem pentru elaborarea Stemei de Stat a Republicii Moldova;^[13]
1991: Premiul Special pentru tabloul „Sârmă Ghimpată”, Bacău;
1994: Premiul ziarului „Literatura și Arta” pentru ciclul de lucrări „Istoria Moldovei”, Chișinău;
1994: Diplomă de Onoare, Saint Elpidio (Italia);
1995: Laureat al Salonului Național de Arte Plastice, Veigné (Franța);
1995: Premiul Organizației Națiunilor Unite pentru tabloul „Dialog”;
1996: Premiul Special pentru Pictură, Chișinău
1996: Premiul Societății „Mitropolitul Varlaam” pentru tabloul „Motiv biblic”, Chișinău;
1998: Premiul Special pentru Pictură, Chișinău
2001: Titlul Onorific „Maestru Emerit al Artei”;
2002: Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova pentru Pictură, Chișinău;
2004: Premiul Ministerului Culturii din Republica Moldova pentru tabloul „Ștefan cel Mare și Sfânt”, Chișinău;
2004: Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova pentru „Expoziția Anului”, Chișinău – pentru expoziția sa „Universul Luminii”
2006: Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova pentru sculptura „Cina cea de Taină”, Chișinău;
2014: Premiul I pentru tabloul „Vreme trece, vreme vine…” în cadrul celei de-a X-a ediții a expoziției „Eminesciana”, Chișinău;^[30]
2015: trofeul „Omul Anului. Top 100” și titlul „Pictorul Anului 2014”, oferite de revista „VIP magazin”, Chișinău;^[3]
2015: Diploma de Merit pentru participarea la expoziția-concurs de artă contemporană „Automnala – 2015”, Chișinău (oferită de Ministerul Culturii și Uniunea Artiștilor Plastici din Moldova);
2015: Diploma aniversară și placheta aniversară „Saloanele Moldovei – 25 de ani de existență” „pentru consecvența și generozitatea slujirii ideii care face din două orașe moldovenești – Bacău și Chișinău – puntea credinței în păstrarea identității limbii, istoriei, culturii și comunității spirituale românești”, Bacău (oferită de Consiliul județean Bacău și Complexul muzeal „Iulian Antonescu" din Bacău);
2016: Premiul I al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova pentru tabloul „Biserica Albă” în cadrul expoziției-concurs de artă plastică contemporană „Recviem-2016”;^[31]
2018: Premiul I pentru tabloul „Tăcere” în cadrul expoziției-concurs de artă plastică contemporană „Recviem-2018”, Chișinău;^[32]^[33]
2020: Premiul Național.^[34]^[35]

Note critice

„Când setea ne apropie de vreo fântână, bând apa răcoritoare, le mulțumim în gând celor care au coborât în adâncul pământului de au chemat-o sub soare pentru toți. Același impuls de a mulțumi, dar, de astă dată, pentru ostoirea setei de lumină, l-am avut contemplând tablourile pictorului Andrei Mudrea. În ele și oamenii, și lucrurile, și atmosfera – totul este învăluit, înălțat, pătruns de lumină. Până și pietrele... Dacă ași încerca să proiectez în memorie traiectoria acestui original și plin de demnitate talent, l-ași vedea asemeni unui râu solar, vărsându-se furtunos printre ziduri vechi și noi, prin fluorescența pietroasă a reliefului, străbătând cu iuțeală verdele șesurilor și apropiindu-se tot mai domol de sufletele noastre, le luminează, le înnobilează și le cheamă blând spre Universul Luminii.”
—Leonida Lari, poetă, publicistă, scriitoare, 2004^[36]

„(...)Rămânând liric și poetic la începuturile creației sale, A. Mudrea evoluționează, realizând tablouri de un profund caracter dramatic, specific timpurilor și, concomitent, rămânând în permanență drept un autor de mesaje spirituale, cifrate în contextul imaginilor intuite în veștmintele parabolei și metaforei. Lucrările lui Andrei Mudrea, indiscutabil, reprezintă o pagină veridică a artei contemporane, valabilă atât în Țară, cât și peste hotarele ei.”
—Tudor Stăvilă, Doctor în studiul artelor, 2013^[28]^[37]

Note

^ S-a stins din viață pictorul Andrei Mudrea, accesat în 17 ianuarie 2022
^ „S-a stins din viață pictorul Andrei Mudrea – Ziarul de Gardă”. www.zdg.md. Accesat în 16 ianuarie 2022.
^ ^a ^b Liliana Popușoi. „Andrei Mudrea”. Arhivat din original la 5 martie 2016. Accesat în 12 ianuarie 2016. Criticii de artă au clasificat pe influențe sentimental-artistice activitatea pictorului Andrei Mudrea, discipol al maestrului Mihai Grecu, împărțind-o în perioada romantică, urmată de cea dominată de teme inspirate din istoria neamului și ajungând la perioada guvernată de forme, în special abstracte, de care este pasionat în prezent artistul.
^ Victoria ROCACIUC, doctor în studiul artelor. „Andrei Mudrea și ideile noastre despre Țară”. Arhivat din original la 17 ianuarie 2016. Accesat în 10 ianuarie 2016.
^ „Un număr-record de plasticieni s-au înscris la Expoziția-concurs "Noi: Tineretul creator"”. Agenția Informațională de Stat „Moldpres”. Accesat în 10 ianuarie 2016.
^ „Peste 100 de artiști plastici l-au omagiat pe Mihai Eminescu”. Agenția Informațională de Stat „Moldpres”. Accesat în 10 ianuarie 2016.
^ Calendar Național, ed. Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, 2019
^ „Mudrea Andrei”. art.md – Artiștii din Republica Moldova. Accesat în 10 ianuarie 2016.
^ ArtInfinit.md. „Expoziția "Metamorfozele luminii". Invită Andrei Mudrea”. Accesat în 10 ianuarie 2016.
^ ^a ^b STĂVILĂ, TUDOR (Doctor în studiul artelor) (1993). Catalog „Andrei Mudrea. Painting”. Universitas. Lucrările artistului, apărute în primul deceniu de activitate (1975-1985), marchează o evoluție care s-a derulat sub influența creației lui M. Grecu, unul dintre cei mai distinși plasticieni moldoveni din perioada postbelică. Pictura lui Andrei Mudrea din acești ani atestă mai multe tangențe la arta maestrului, care se referă la utilizarea netradițională a coloranților și, în consecință, la obținerea unor efecte de lumină și umbră, factură și volum, ce transformau imaginea și structura obișnuită a pânzei.
^ „Omul săptămânii: Andrei Mudrea”. Timpul.md. Accesat în 10 ianuarie 2016.
^ „Membrii titulari ai UAP”. Uniunea Artiștilor Plastici din Moldova. Arhivat din original la 7 iulie 2012. Accesat în 10 ianuarie 2016.
^ ^a ^b Irina Ursu. „Dragonii Dacici au pretins la un loc central pe stema Republicii Moldova”. Info-Prim Neo. Arhivat din original la 17 ianuarie 2016. Accesat în 10 ianuarie 2016.
^ „Andrei Mudrea. Maestru Emerit în Arte”. Uniunea Artiștilor Plastici din Moldova. Arhivat din original la 17 ianuarie 2016. Accesat în 10 ianuarie 2016.
^ Liliana Popușoi. „Andrei Mudrea”. Arhivat din original la 5 martie 2016. Accesat în 10 ianuarie 2016. 2014 a fost, pentru Andrei Mudrea, un an aniversar. Tradițional, odată la cinci ani, artistul ne „convoacă” la câte o expoziție personală pentru a ne prezenta noile sale lucrări, stări și idei.
^ Alexandru Rîșneac. „Expoziție personală de pictură „ENIGME", semnată de Maestrul în Artă, pictorul Andrei Mudrea”. Accesat în 10 ianuarie 2016.
^ Vasile Botnaru. „Andrei Mudrea: „Metamorfozele luminii", expoziție la Sala „Brâncuși"”. Accesat în 2 noiembrie 2019.
^ „Andrei MUDREA - Metamorphoses of Light”. Amicale Council of Europe. Accesat în 2 noiembrie 2019.
^ „Andrei Mudrea. Council of Europe, Agora Building, Strasbourg. March 2018”. Europe's Art. Accesat în 2 noiembrie 2019.
^ „Expoziția Metamorfozele Luminii la Strasbourg”. Reprezentanța Permanentă a RM pe lângă Consiliul Europei. Accesat în 2 noiembrie 2019. ^{[nefuncțională]}
^ „Artistul plastic Andrei Mudrea a vernisat o expoziție de artă modernă”. Moldpres. Accesat în 2 noiembrie 2019.
^ ^a ^b Eugenia Tataru. „Bienala Internațională de Arte Decorative Aplicate a prezentat peste 100 de lucrări”. Accesat în 10 ianuarie 2016.
^ „Culori Eterne”. Art Elit. Accesat în 2 noiembrie 2019.
^ „Muzeul Național de Istorie a Moldovei”. Design Cafe Club. Accesat în 2 noiembrie 2019.
^ „DAS DESIGN DAY 2018. EXPOZIȚIE DE DESIGN DE OBIECT”. Locals.md. Accesat în 2 noiembrie 2019.
^ „Andrei Mudrea (actor)”. IMDb. Accesat în 12 ianuarie 2016.
^ „Filmul moldovenesc Arrivederci a fost aplaudat de parlamentarii europeni”. Info-Prim Neo. Arhivat din original la 4 martie 2016. Accesat în 12 ianuarie 2016. Filmul a fost realizat la PRIM-PLAN STUDIO de către regizorul și operatorul Valeriu Jereghi și echipa sa din care mai fac parte: Andrei Mudrea (scenografie), care s-a produs și în calitate de actor (...)
^ ^a ^b „Artistul plastic Andrei Mudrea a lansat un album de pictură”. Moldpres. Accesat în 2 noiembrie 2019.
^ „Andrei Mudrea. Pictură”. Editura ARC. Accesat în 2 noiembrie 2019. ^{[nefuncțională – arhivă]}
^ „La Chișinău a fost inaugurată expoziția „Eminesciana 2014", ediția a X-a”. Moldpres. Accesat în 12 ianuarie 2016. (...) juriul în frunte cu criticul de artă Tudor Stăvilă a făcut totalurile competiției. Astfel, de premiul I s-a învrednicit artistul plastic Andrei Mudrea pentru lucrarea „Vreme trece, vreme vine” (...)
^ „Premiul I”. Accesat în 14 august 2016.
^ „La Chișinău a fost vernisată o expoziție de pictură în memoria victimelor deportărilor staliniste”. Moldpres. Accesat în 2 noiembrie 2019.
^ „Premiul I la expoziția-concurs "Recviem 2018"”. Andrei Mudrea Gallery. Accesat în 2 noiembrie 2019.
^ „Premiul Național”. Accesat în 22 august 2020.
^ „Guvernul a desemnat laureații Premiului Național-2020”. Moldpres. 19 august 2020. Accesat în 22 august 2020.
^ Catalog „Andrei Mudrea. Pictură”. Atelier. 2004. p. 4.
^ Catalog „Andrei Mudrea. Painting”.

Lectură suplimentară

Această pagină (secțiune) necesită o verificare.
De verificat: relevanța resurselor prezentate

Ștergeți eticheta numai după rezolvarea problemelor.

Purice, Lucia, „Integrare și tradiție în spiritul prezentului”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 32. 1978, Chișinău
Stăvilă, Tudor, „Aportul Tinerilor Plasticieni”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 47. 1981, Chișinău
Popa, Nicolae, „Incomodul anonimat cu opere plastice”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 28. 1981, Chișinău
Dabija, Nicolae, „A. Mudrea. Pensulă muiată în Lumină”, revista „Moldova”. Nr. 6. 1984, Chișinău
Urecheanu, Anatol, „Tradiție fluidă și certă”, revista „Tinerimea Moldovei”. Nr. 6. 1984, Chișinău
„Copilărie”, „Cetate”: [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 6. 1984, Chișinău
Colesnic, Iurie, „Memoria Memoriei”, revista „Tinerimea Moldovei”. Nr. 51. 1985, Chișinău
Lari, Leonida, „Asemeni unui rîu solar”, ziarul „Literatura și Arta”. 6 iunie 1985. Chișinău
Cuciuc, Sergiu, „De la răscrucea căutărilor”, revista „Moldova”. Nr. 10. 1987, Chișinău
„Eminescu”, „Strămoșii”, „Eclipsă”: [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 10. 1988, Chișinău
„Moment”, „Peisaj”, „Situație”: [reprod.] Andrei Mudrea, „Orizontul”. Nr. 1. 1988, Chișinău
Nechit, Irina, „E frig fără himere”, revista „Tinerimea Moldovei”, 1989, Chișinău
Gescu, Clima, „Ocrotirea sentimentelor sacre”, ziarul „Moldova Socialistă”, 1989, Chișinău
„Pictură”: [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Orizontul”. Nr. 8. 1989, Chișinău
Zbîrciog, Vlad, „Mudrea Andrei”, cartea „Vămi pentru valorile sufletului”. 1989, Chișinău
Bălteanu, Lorina, „Prăsadul lui Andrei Mudrea”, revista „Tinerimea Moldovei”. 1990, Chișinău
„Zodie”, „Pătrundere…”: [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 4. 1990, Chișinău
Nedelescu, Vasile, „Trăiesc sub obsesia albului…”, revista „Moldova. Nr. 4. 1990, Chișinău
Cotoman, Ludmila, „Laureați ai Saloanelor Moldovei”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 31. 1991, Chișinău
„Compoziție”, „Mersul pe Ape”: [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Sud-Est”. Nr. 1. 1993, Chișinău, Mova
Capița, Lora, „Despărțirea Luminii de Întuneric”, revista „Viața satului”. 17 aprilie 1993. Chișinău
Zgureanu-Grigore, V., „Arta ca ritual”, ziarul „Literatura și Arta”. 6 ianuarie 1994. Chișinău
Dabija, Nicolae, „Un pictor rătăcind prin secolul XX”, ziarul „Literatura și Arta”. 28 aprilie. 1994, Chișinău
Guțu, Nicolae, „Focul nearzător”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 22. 1994, Chișinău
Nanu, Diana, „Andrei Mudrea între amintiri și primăveri”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 22. 1994, Chișinău
Spânu, Constantin, „Interacțiuni structural-semantice în pictura lui Mudrea”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 5. 1995, Chișinău
Rapegno, Julien, „Les artistes de Sologne”, ziarul „La Nouvelle Republique du Centre Ouest”. 19 iulie 1995. Franța
Popescu, Leonid, „Andrei Mudrea pictează cu Sufletul”, ziarul „Literatura și Arta”. 31 august 1995. Chișinău
Rapegno, Julien, „Les artistes plastiques font Salon”, „La Nouvelle Republique du Centre Ouest”. 6 noiembrie 1995. Franța
Rapegno, Julien, „Un Congres des expositions”. 24 noiembrie 1995. Saint-Malo, Franța
„Dialog”, „Omagiu lui Mihai Grecu” [reprod.], Andrei Mudrea, ziarul „Literatura și Arta”. 21 noiembrie 1996. Chișinău
„Mersul pe Ape”, „Nocturnă”, „Ecce homo”, „Peisaj”, „Relicvă”, „Natură statică”, „Marginea Pămintului”:[reprod.] Andrei Mudrea, revista „Noi”. Nr. 11. 1997, Chișinău
„Amintirea Razelor de Lună”: [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Noi”. Nr. 4. 1998, Chișinău
Gafton, Marcela, „Nevoia de Lumină sau mirabila lume a picturilor lui Andrei Mudrea”, ziarul „Țara”. Nr. 17. 2 martie 1999. Chișinău
Boldișor, Veronica, „Pictura se naște din Iubire și din Șoapte cerești”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 9. 4 martie 1999. Chișinău
Partole, Claudia, „Și Dumnezeu a creat femeia...”, ziarul „Moldova Suverană”. 6 martie 1999. Chișinău
Ciocoi, Gheorghe, „Declarații de dragoste ce le face o inimă pentru alte inimi”, ziarul „Dialog”. Nr. 15. 16 aprilie 1999. Chișinău
„După Cină”: [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Noi”. Nr. 4. 1999, Chișinău
Bobernagă, Sofia, „Andrei Mudrea”, revista „Atelier”. Nr. 1-2. 1999, Chișinău
Stăvilă, Tudor, „Despărțirea Luminii de Întuneric”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 5. 3 februarie 2000. Chișinău
Partole, Claudia, „N-am spus decât un sfert din ce-am avut a spune”, ziarul „Capitala”. Nr. 56. 19 iulie 2000. Chișinău
Roibu, Nicolae, „Mudrea Andrei”, cartea „Cei care sunt…”. 2000, Chișinău
Popușoi, Liliana, „Andrei Mudrea expune o valoroasă colecție de tablouri în ulei”, ziarul „Jurnal Național”. Nr. 72. 19 aprilie 2001. Chișinău
Gafton, Marcela, „Vernisaj cu o Rază de Lumină”, ziarul „Țara”. Nr. 42. 20 aprilie 2001. Chișinău
Gafton, Marcela, „Artiștii sunt obligați să slujească frumusețea”, ziarul „Țara”. Nr. 89. 20 august 2001. Chișinău
„Ritual”, „Ducerea crucii”, „Fuga în Egipt”, „Cina cea de Taină”: [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Cugetul”. 2001, Chișinău
Sînchetru, Nicolae, „Pictura este esența sufletului meu”, ziarul „Natura”. Nr. 6. iunie 2002. Chișinău
„A. Mudrea”, revista „Atelier”. Nr. 1-2. 2002, Chișinău
Brigalda-Barbas, Eleonora, „Evoluția picturii de gen din Republica Moldova (1945-2000)”, editura „Știința”. 2002, Chișinău
Dabija, Nicolae, „Cerul pe Pământ”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 28. 10 iulie 2003. Chișinău
Dabija, Nicolae, „Arta de origine divină”, ziarul „Literatura și Arta”. 29 aprilie 2004. Chișinău
Stăvilă, Tudor, „Andrei Mudrea a împlinit 50 de primăveri”, ziarul „Flux”. 7 mai 2004. Chișinău
Roibu, Nicolae, „A. Mudrea și Universul Luminii”, ziarul „Timpul de dimineață”. 15 octombrie 2004. Chișinău, Moldova
Nechit,Irina, „Andrei Mudrea: Sunt unul dintre cei mai liberi pictori din Moldova”, ziarul „Opinia”. 19 octombrie 2004. Chișinău
Guțu, Nicolae, „Dimensiunile Luminii între Frumos și sacru”, ziarul „Literatura și Arta”, Nr. 50. 16 decembrie 2004, Chișinău
Rusu-Haraba, Anastasia, „Scurgerea timpului, în linii și culori”, revista „Moldova, Nr. 9. 2005. Chișinău
Roibu, Nicolae, „A. Mudrea: Numai cultura ne poate scoate în Europa”, ziarul „Timpul”. 30 noiembrie 2007. Chișinău
Sitaru, Lidia, „Personalități orheiene în domeniul Culturii, Artei și Literaturii”, dicționar biobibliografic. Editura „Pontos”. 2008. Chișinău
Braga, Tudor, „Andrei Mudrea, aducând Lumină”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 98. 27 mai 2009. Chișinău
„Clipe de Lumină cu Andrei Mudrea”, agenția „Info-Prim Neo”. 27 mai 2009. Chișinău
Ețco, Tatiana, „Andrei Mudrea: Clipe de Lumină”, Ziarul de Gardă. Nr. 289. 28 mai 2009. Chișinău
Țurcanu, Aurelia, „Ai parte de Clipe de Lumină cu Andrei Mudrea...”, ziarul „Capitala”. 3 iunie 2009. Chișinău
Codreanca, Lidia, „De la înălțimea cizmarului lui Apelles”, ziarul „Literatura și Arta”, Nr.30. 28 iulie 2009. Chișinău
Rusu-Haraba, Anastasia, „Andrei Mudrea. Culori și Parabole” Arhivat în 5 septembrie 2015, la Wayback Machine., revista „Moldova, Nr. 7-8. 2009. Chișinău
Trofimov, Rodica, „Mudrea cel Înțelept” Arhivat în 12 aprilie 2016, la Wayback Machine., revista „VIP Magazin”. Nr. 66. Octombrie 2009. Chișinău
Rîșneac, Alexandru, „Expoziție personală de pictură „Enigme”, semnată de Maestrul în Artă, pictorul Andrei Mudrea”, 11 martie 2011, basarabeni.ro
Mudrea, Cătălina, „Expoziție personală de pictură «Enigme» de Andrei Mudrea”, revista „15 minute”, pag. 40. Nr. 9. Martie 2011. Chișinău
Trofimov, Rodica, „Pictură. «Enigme» Andrei Mudrea” Arhivat în 6 august 2016, la Wayback Machine., revista „VIP Magazin”. Nr. 84. Aprilie 2011. Chișinău
Rocaciuc ,Victoria, „Artele plastice din Republica Moldova în contextul socio-cultural al anilor 1940-2000”. Septembrie 2011. Chișinău
Tătaru, Nadia, „Andrei Mudrea: Menirea artistului este să surprindă”, ziarul „Timpul”. 16 decembrie 2011. Chișinău
Bujor, Ala, „Gând și Cuvânt: cugetări ale personalităților din Basarabia (1940 - 2012)”, editura „Epigraf”. 2012, Chișinău
Ciodaru-Ceaușescu, Ioana , „Andrei Mudrea, un rătăcitor prin Împărăția Frumosului”, Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe. I. Brătianu”. 21 mai 2013. România
Borzin, Aurelia , „Andrei Mudrea: Să-ți fie cald, chiar dacă în atelier e rece”, ziarul „Național”. 2 februarie 2014. Chișinău
Ciobanu, Mircea V., „Ruperea rândurilor // Ritmurile lui Andrei Mudrea” Arhivat în 15 martie 2016, la Wayback Machine., Jurnal de Chișinău. 7 martie 2014. Chișinău
Bulat, Olga, „Ai noștri” își bat joc de noi mai tare decât „ciuma roșie”, Ziarul de Gardă. Nr. 462, 13 martie 2014, Chișinău
Cheptene, Natalia , „Este ca un examen pentru mine. Pictorul Andrei Mudrea și-a expus lucrările la Galeria Brâncuși” Arhivat în 2 iulie 2015, la Wayback Machine., Acasă TV, 28 februarie 2014, Chișinău
Ciorănică, Rodica, „Metamorfozele Luminii… Sau Ale Lui Andrei Mudrea?” Arhivat în 5 martie 2016, la Wayback Machine., revista „VIP magazin”. Nr. 118. Martie 2014. Chișinău
Popușoi, Liliana, „Andrei Mudrea” Arhivat în 5 martie 2016, la Wayback Machine., rubrica „Pictorul Anului”, catalogul „Omul Anului. Top 100”, februarie 2015, Chișinău
Rocaciuc, Victoria , „Andrei Mudrea și ideile noastre despre Țară” Arhivat în 17 ianuarie 2016, la archive.ph Error: unknown archive URL, revista „Moldova, 30 decembrie 2015, Chișinău
Tataru, Eugenia, „#Unartoraș – picturile artiștilor autohtoni vor fi reproduse pe 100 de panouri publicitare din Chișinău. Locals.md, 11 martie 2016, Chișinău
„Ministerul Culturii a achiziționat 26 de lucrări de artă plastică pentru completarea colecției de stat”. Moldpres. 30 decembrie 2016, Chișinău
Odobescu, Irina, „Adrei Mudrea:„Tablourile au devenit ferestrele mele”^[nefuncțională]. Art Infinit. 2017, Chișinău
„Pictorul Andrei Mudrea a vernisat o expoziție de artă modernă în atelierul său de creație”. Moldpres. 13 noiembrie 2017, Chișinău
Kornilov, Igor, „Андрей Мудря: «Путь художника равен полету Икара»” Arhivat în 2 noiembrie 2019, la Wayback Machine.. 28 noiembrie 2017, Chișinău
„Galerie de Artă Modernă: Andrei Mudrea”^[nefuncțională]. Știri Pozitive. 13 august 2018, Chișinău
Zingan, Pavel, „Андрей Мудря – чуть классик и чуть хулиган”. #pavelzingan, 14 august 2018, Chișinău
„Pictorul Andrei Mudrea a deschis o galerie de artă modernă în atelierul său de creație”. Moldpres. 27 iulie 2019, Chișinău
„Artistul plastic Andrei Mudrea a lansat un album de pictură”. Moldpres. 29 august 2019, Chișinău
„Artistul plastic Andrei Mudrea a vernisat o expoziție de artă modernă”. Moldpres. 17 octombrie 2019, Chișinău

Legături externe

Cel puțin o parte dintre legăturile externe nu îndeplinesc condițiile de includere.
Trebuie șterse legăturile nerelevante, excedentare, inaccesibile, sau care nu pot fi considerate surse de încredere.

Site oficial
Pagină oficială de TripAdvisor
Pagină oficială de Facebook
Pagină oficială de Instagram
Pagină personală de Facebook
Pagină personală în cadrul Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova Arhivat în 11 martie 2016, la Wayback Machine.

Interviuri

2009: Irina Nechit. Clipe de Lumină cu Andrei Mudrea. Jurnal TV
2009: Maria Bulat-Saharneanu. Interviuri pentru seri de duminică. Protagonist - Andrei Mudrea, Radio Vocea Basarabiei
2013: Doina Popa. Discuții la o Cafea – invitat Andrei Mudrea^[nefuncțională]. Prime TV
2014: Este ca un examen pentru mine Arhivat în 19 august 2016, la Wayback Machine.. Acasă TV
2014: Vasile Botnaru. „Andrei Mudrea: Metamorfozele Luminii, expoziție la sala Brâncuși”. Radio Europa Liberă
2014: Veaceslav Gheorghișenco. Dialoguri Culturale. TeleRadio Moldova
2017: Андрей Мудря. Новый взгляд на обыденное. УТРО НА СТС
2017: Andrei Mudrea si-a transformat ograda, intr-un adevarat muzeu de arta! Un loc de poveste, pe care trebuie sa-l vezi si tu. O seară perfectă
2017: Andrei Mudrea: "Am nevoie să văd că lumea, poate să se bucure de munca mea de o viață." Iata ce a povestit pictorul, despre noua sa realizare. O seară perfectă
2017: Face adevărate capodopere din obiectele vechi. Andrei Mudrea, un artist contemporan, care vrea să învețe oamenii să descopere arta și în lucrurile aparent inutile Arhivat în 2 noiembrie 2019, la Wayback Machine.. Canal 2, „Vorbe Bune cu Lilu”
2018: Lucrările lui Andrei Mudrea par să sfideze concepțiile despre arta modernă. TVR Moldova
2019: Amira Apian. În vizită la Maestrul Andrei Mudrea! Expoziție de Arta Modernă !
2019: Andrei Mudrea: „Mereu am visat să fac parte din lumea frumoasă a artei moderne”. Știri Pozitive
2019: Expoziție inedită de pictură și artă obiect, semnată de Andrei Mudrea. Sputnik Moldova