Coaliția Națională pentru România
Coaliția Națională pentru România (CNR) | |
Abreviere | CNR |
---|---|
Oameni cheie | |
Conducător | Prim-ministru Marcel Ciolacu (PSD) |
Președinte | Președinții partidelor politice afiliate Marcel Ciolacu (PSD) Nicolae Ciucă (PNL) |
Fondator(i) | Florin Cîțu (PNL) Marcel Ciolacu (PSD) Rareș Bogdan (PNL) Varujan Pambuccian (Grupul minorităților naționale) Hunor Kelemen (UDMR/RMDSZ)[1] |
Date | |
Înființat | 24 noiembrie 2021[2] |
Informații | |
Ideologie oficială | Iliberalism slab[3][4][5] Conservatorism național[6][7] Pro-Europenism Pro-Establishment Patriotism Economic Reformism[8] Statism Populism Facțiuni: Social-democrație Conservatorism social Liberalism conservator Naționalism românesc Creștin-democrație |
Poziție politică | Sincretic |
Slogan politic | „Stabilitate și dezvoltare” |
Camera Deputaților | 188 / 330 |
Senat | 85 / 136 |
Parlamentul European | 20 / 33 |
Primari | 2.594 / 3.176 |
Președinți de consiliu județean | 37 / 41 |
Consilieri județeni | 836 / 1.340 |
Consilieri locali | 28.002 / 39.900 |
Prezență online | |
stabilitate.ro | |
Modifică date / text |
Coaliția Națională pentru România (abreviat CNR) este o alianță politică din România, ce include Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL). Coaliția are sprijinul grupului parlamentar al minorităților naționale.[9][10] Ca urmare a rotației guvernului și reîmpărțirii ministerelor în 2023, Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ) a refuzat parcursul guvernamental ulterior și a fost forțată să nu mai facă parte din următorul guvern și actuala coaliție bipartită.[11]
Istorie
După criza politică din toamna lui 2021, PNL, PSD și UDMR/RMDSZ au ajuns la un acord de a conduce țara împreună. Astfel, s-a convenit ca primul-ministru și alte câteva ministere importante să fie schimbate la fiecare 1 an și jumătate. Premierul care urma să fie numit a fost liberalul Nicolae Ciucă. Guvernul său a fost investit pe 25 noiembrie.[12]
Pe 23 noiembrie, Marcel Ciolacu (PSD) a fost ales președinte al Camerei Deputaților.[13] De asemenea în aceeași zi, Anca Dragu (USR) a fost demisă de la șefia Senatului, luându-i locul de către fostul premier Florin Cîțu (PNL).[14]
Coaliția, până la depunerea jurământului în cabinetul lui Ciucă, a fost inițial denumită Coaliția pentru Reziliență, Dezvoltare și Prosperitate, CRDP).[15]
Pe 12 iunie 2023, Nicolae Ciucă și-a depus mandatul de prim-ministru.[16] Pe 15 iunie 2023, Marcel Ciolacu a fost învestit de către parlament în funcția de prim-ministru.[17]
Critici
În timp ce foștii rivali PSD și PNL susțin că au făcut alianța în interesul poporului,[18] au existat critici [cine?] la adresa ambelor partide pentru că au promis că nu vor forma o alianță între ele.[19][20][21] Președintele Klaus Iohannis, despre care se zvonește că ar fi arhitectul coaliției,[10] a fost aspru criticat, pentru că între 2018-2020 a criticat în repetate rânduri PSD-ul,[22] apoi a readus PSD-ul la guvernare.[23][24] La un moment dat, președintele PNL Florin Cîțu a susținut că „foștii parteneri de coaliție ai noștri USR au dat mâna PSD, și nu au vrut să ne mai dea mâna cu PNL”.[25]
Criticii au numit-o și a doua monstruasă coaliție,[26][27][28] sau USL 2.0,[29][30] și de asemenea ca fiind o coaliție cleptocrată, autoritară, iliberală[31][32][33] și coruptă.[34][35][36]
Partide membre
Partid | Lider | Poziție | Ideologie | Camera Deputaților[37] | Senat[38] | |
---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat (PSD) | Președintele partidului: Marcel Ciolacu (prim-ministru) Reprezentant în Guvern: Marian Neacșu (viceprim-ministru) | Centru-stânga | Social democrație, Conservatorism social | 104 / 330 | 50 / 136 | |
Partidul Național Liberal (PNL) | Președintele partidului: Nicolae Ciucă (președintele Senatului României) Reprezentant în Guvern: Cătălin Predoiu (viceprim-ministru și ministru al afacerilor interne) | Centru-dreapta | Liberalism conservator, Pro-europenism | 79 / 330 | 36 / 136 |
Foști membri
Partid | Lider | Poziție | Ideologie | Camera Deputaților | Senat | |
---|---|---|---|---|---|---|
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ) | Hunor Kelemen | Centru spre centru-dreapta | Regionalism, Drepturile minorității maghiare, Transilvanism, Conservatorism liberal | 20 / 330 | 9 / 136 |
Legi controversate
Legea 357/2022
În contextul creșterilor accelerate ale prețurilor energiei electrice, Parlamentul României a aprobat și modificat OUG 119/2022. Astfel, s-au introdus niște plafoane pentru diferențierea tarifelor suportate de clienții finali, cu scopul de a scădea prețurile plătite de aceștia.
Articolul 9 (10) a stârnit multe controverse deoarece specifica faptul că un client poate beneficia de tarif plafonat doar pentru un loc de consum, cel de domiciliu sau de reședință. Astfel, s-a creat obligativitatea ca fiecare client care are mai multe locuri de consum să dea o declarație pe propria răspundere la compania care îi furnizează energie electrică pentru specificarea locului de consum la care dorește tariful plafonat.
Legea a fost adoptată la 13 decembrie, urmând să intre în vigoare după doar 18 zile, de la 1 ianuarie 2023, ceea ce a făcut multă lume să se îngrijoreze și chiar să înceapă să facă drumuri la furnizorii de energie pentru clarificări, creându-se chiar și cozi.[39]
Legile siguranței naționale
Legile siguranței naționale sunt un pachet de 10 legi (încă în dezbatere) care privesc sporirea atribuțiilor structurilor de forță din România (servicii secrete, armată etc).[40][41][42] Site-ul G4Media a publicat pachetul celor 10 legi ale siguranței naționale într-un articol de pe site după cum urmează:
- Proiect de lege privind activitatea de informații și contrainformații;
- Proiect de lege CSAT;
- Proiect de lege organizare MAI;
- Proiect de lege SIE;
- Proiect de lege SPP;
- Proiect de lege SRI;
- Proiect de lege STS;
- Proiect legea apărării naționale;
- Proiect de lege pentru Sistemul Integral al Situațiilor de Criză;
- Proiect pentru legea securității și apărării cibernetice.
Pachetul de legi a iscat o controversă deoarece în cazul serviciilor secrete, legea sporește extrem de mult atribuțiile acestora și nu se supun vreunui control parlamentar sau instituțional,[43] lucru ce le-ar face periculos de puternice în opinia unor analiști.[43][44]
În urma publicării pe surse a pachetelor legilor siguranței naționale, Președintele României, Klaus Iohannis, a ieșit într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni pentru a lămuri opinia publică cu privire la aceste legi:
„Interesul pentru a avea legi solide, moderne ale securității naționale a apărut de ani de zile și eu am solicitat din primul mandat ca o echipă de specialiști să lucreze pe ele pentru că unele sunt anacronice. Legea SIE nu e compatibilă nici măcar cu Constituția. Nu putem să funcționăm în secolul XXI cu legi ale securității naționale făcute în '91-'92. S-a început pe niște drafturi elaborate de specialiști în domeniu, așa mi s-a adus mie la cunoștință. Ele nici măcar nu au intrat în circuit legislativ. Când vor ajunge la mine, mă voi exprima. Vor ajunge de două ori la mine – în CSAT și la promulgare...De mine nu o să treacă nicio lege care conține prevederi după care nu vrem să funcționăm”—Klaus Iohannis[45]
În prezent, drafturile legilor siguranței naționale au fost amânate momentan și nu au fost adoptate.[46]
Vezi și
- Politica României
- Uniunea Social-Liberală (USL) - o alianță politică și electorală similară, activă între 2011 și 2014
- Forța Dreptei (FD), partid liberal-conservator și creștin democrat scindat din PNL la sfârșitul anului 2021
Referințe
- ^ „Rareș Bogdan: Cu PSD e mai simplu, ajungem la o majoritate largă cu UDMR. Pentru țară trebuie să treci peste orice - Politic - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. .
- ^ http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2021-11-24-25202728-0-acordul-politic-coalitiei-nationale-pentru-romania.rtf
- ^ Andrei, Cristian (), „Analiză | Riscul democrației iliberale în România. Umbra serviciilor, plagiat, presă plătită de partide și proiecte secrete”, Europa Liberă România, accesat în
- ^ „România iliberală? Va aduce coaliția PSD-PNL-UDMR reformele necesare sau se va îngriji doar de clientela politică?”. BIHON. Accesat în .
- ^ Times, Epoch. „Dragoș Tudorache, atac la adresa PNL și PSD: Au deschis un drum către iliberalism și capturarea statului | Epoch Times România”. epochtimes-romania.com. Accesat în .
- ^ „PNL și PSD împing România către un regim autoritar. Amendamentul surpriză din legea anti-ONG, folosit împotriva presei. "Ne ducem într-o direcție foarte periculoasă"”. .
- ^ „Degradare accelerată și fără precedent a democrației în regimul Iohannis-Ciucă. România e redusă la tăcere, PNL se PSD-izează rapid”. .
- ^ „Culise. Ce planuri au PNL și PSD pentru viitorul Guvern: mari reforme, împărțire echilibrată funcțiilor de top, aducerea celor mai importanți lideri în Cabinet”. adevarul.ro. .
- ^ „Presa elvețiană, despre guvernul PSD PNL UDMR: Coaliția dușmanilor și sfârșitul unei speranțe / Este vorba doar de a nu pierde accesul la putere și bani”. G4Media.ro. .
- ^ a b „Ion Cristoiu: Alianța PNL-PSD e victoria lui Klaus Iohannis, poate cea mai mare victorie a sa din cei 10 ani de mandat”. Mediafax.ro.
- ^ „BREAKING: UDMR a refuzat să rămână la guvernare doar cu Ministerul Energiei: Nu acceptăm oferta. Nu noi ieșim de la guvernare, suntem împinși în afara guvernării”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „Guvernul PSD-PNL-UDMR a fost învestit de Parlament cu 318 voturi "pentru" / Ciucă: Ne aflăm într-un moment mult așteptat de toți românii / Ciolacu: Nu voi minți niciodată că am învins pandemia / Barna: De ce nu l-ați chemat direct pe Dragnea să îi predați Ministerul Justiției?”. G4Media.ro. .
- ^ „Marcel Ciolacu este noul președinte al Camerei Deputaților: 217 voturi „pentru"”. Mediafax.ro.
- ^ „Florin Cîțu este noul președinte al Senatului, după ce Anca Dragu a fost revocată. USR va contesta decizia la CCR”. www.digi24.ro.
- ^ „Program de Guvernare 2021-2024; Coaliția pentru Reziliență, Dezvoltare și Prosperitate” (PDF). Accesat în .
- ^ „BREAKING Nicolae Ciucă a demisionat din funcția de premier: A venit momentul în care îmi închei activitatea de prim-ministru al României / Ne-am propus ca până joi să avem noul guvern învestit”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „BREAKING Guvernul Ciolacu a fost învestit cu 290 voturi din 385 exprimate, 95 împotrivă și nicio abținere: "O să încerc să mă ridic la nivelul așteptărilor românilor și să îndeplinim împreună cât mai multe reforme și din promisiunile sociale pe care le-am făcut astăzi de la această tribună"”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „Cîțu: Avem o alianță cu PSD. Trebuie să formăm acest guvern. E un compromis major pe care îl face PNL”. www.digi24.ro.
- ^ „Cum au ajuns PNL și PSD să pregătească cea mai mizerabilă alianță din politica românească”. www.vice.com.
- ^ „Cine pierde și cine câștigă dintr-o alianță PNL - PSD”. G4Media.ro. .
- ^ „Orban s-a dus la ședința PNL: Alianța cu PSD este o rușine. Nicolae Ciucă e un om care toată viața a dat sau a executat ordine - Politic - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. .
- ^ „VIDEO Iohannis a închis „definitiv epoca PSD", dar doar pentru un an. Inventarul declarațiilor președintelui despre partidul-dezastru bun acum pentru o guvernare cu PNL - Politic - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. .
- ^ „Analiză | Un an de la alegerile parlamentare. Cum s-a întors PSD înapoi la guvernare”. Europa Liberă România.
- ^ Welle (www.dw.com), Deutsche. „NZZ: Demistificarea lui Klaus Iohannis | DW | 29.11.2021”. DW.COM.
- ^ „Florin Cîțu explică alianța PNL-PSD: "Foștii parteneri au dat mâna cu PSD"”. Antena 3.
- ^ „STELIAN ION: Monstruoasa coaliție PNL-PSD-UDMR nu vrea să desființeze SIIJ”. www.bursa.ro. Accesat în .
- ^ „Ce își dorește Ioana Constantin de la”. DCNews. Accesat în .
- ^ „Monstruoasa coaliție marca Iohannis | Revista 22” (în engleză). revista22.ro. . Accesat în .
- ^ „Lider USR: „Nou blat PNL - PSD! Preferă USL 2.0 în locul refacerii coaliției cu USR"”. Mediafax.ro.
- ^ „Dan Barna: Vedem un USL 2.0, o frăție a inelelor, va fi o liniște și o pace pe jumulit resursa publică/ Despre refacerea coaliției: Până mâine mai e o șansă”. G4Media.ro. .
- ^ Andrei, Cristian (), „Analiză | Riscul democrației iliberale în România. Umbra serviciilor, plagiat, presă plătită de partide și proiecte secrete”, Europa Liberă România, accesat în
- ^ „România iliberală? Va aduce coaliția PSD-PNL-UDMR reformele necesare sau se va îngriji doar de clientela politică?”. BIHON. Accesat în .
- ^ Times, Epoch. „Dragoș Tudorache, atac la adresa PNL și PSD: Au deschis un drum către iliberalism și capturarea statului | Epoch Times România”. epochtimes-romania.com. Accesat în .
- ^ „CTP: Cotârceala PNL cu PSD încalcă separația corupțiilor în stat”. www.digi24.ro. Accesat în .
- ^ „Moldovenii și bulgarii au votat partide anticorupție. La noi, după „concubinajul" politic cu PSD, votanții PNL vor migra la USR” (în engleză). adevarul.ro. 1637044437. Accesat în 2022-07-02. Verificați datele pentru:
|date=
(ajutor) - ^ „Toate momentele care-ți arată că PNL și PSD sunt și-au fost fix aceeași mizerie”. www.vice.com. Accesat în .
- ^ „Grupuri parlamentare”. Camera Deputaților. Accesat în .
- ^ „Grupuri parlamentare”. Senatul României. Accesat în .
- ^ „Cozi interminabile la depunerea declarațiilor pentru plafonarea prețului la energie! Oamenii stau ore întregi în frig” (în Romanian). www.antena3.ro. Accesat în . Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
- ^ „EXCLUSIV G4Media publică integral cele 10 proiecte de legi ale securității naționale - DOCUMENTE”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „UM România. Cum transformă noile legi ale securității naționale țara într-o mare unitate militară”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ Costa, Raúl Sánchez (). „Rumania prepara una ley que recupera las prácticas de delación de la época comunista” (în spaniolă). El País. Accesat în .
- ^ a b „Legile securității. Iohannis și serviciile secrete își întăresc reciproc puterile”. Europa Liberă România. Accesat în .
- ^ „VIDEO Cristian Tudor Popescu, despre legile securității naționale: SRI-ul vrea să fie mai tare decât Securitatea”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „Iohannis despre legile securității naționale: Nu le-am citit, nu le-am cenzurat. De mine nu va trece o lege care nu respectă principiile”. Europa Liberă România. Accesat în .
- ^ „Legile securității naționale, amânate de Guvern până după adoptarea legilor Justiției și Educației (surse guvernamentale)”. G4Media.ro. . Accesat în .