Germani carpatini
| Germanii din Slovacia Slovenskí Nemci | |||
 | |||
 | |||
| Populație totală | |||
|---|---|---|---|
| În 2011: 4.690 (0,1%) | |||
| Regiuni cu populație semnificativă | |||
| |||
| Limbi vorbite | |||
| Limba germană și limba slovacă | |||
| Religii | |||
| Romano-Catolici (55,5%), luterani (14,2%) | |||
| Grupuri înrudite sau legate cultural | |||
| Germanii din Ungaria, țipțerii, șvabi bănățenii sau sașii transilvăneni | |||
Modifică date / text  |
Germanii carpatini (sau germanii slovaci; în germană: Karpatendeutsche, în slovacă: Karpatskí nemci) este numele generic dat unui grup de comunități germane minoritare din ținuturile slovace, precum și din Regiunea Transcarpatia (actualmente sud-vestul Ucrainei). Pentru o lungă perioadă de timp, germanii au fost una dintre cele două mari minorități etnice din Slovacia, împreună cu maghiarii din Slovacia.
Decretele lui Beneš din 1945 i-au lipsit de cetățenia cehoslovacă pe 85% dintre aceștia (cca. 128 mii. persoane), după care au fost expulzați în Austria și Germania. Restul de 15% au preferat asimilarea. Spre deosebire de germanii din Cehia (în special germanii sudeți din Sudetenland), cei din Slovacia au fost puternic afectați de procesul de maghiarizare care a avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, când Slovacia făcea încă parte din Regatul Ungariei. Cultural și lingvistic, germanii din Slovacia sunt înrudiți cu țipțerii și cu sașii transilvăneni, fiind una dintre cele mai vechi minorități germane din Europa Centrală și de Est.
În prezent, în Slovacia trăiesc sub 5.000 de germani. Fostul președinte Rudolf Schuster este de pe linie paternă de origine germană, iar pe linie maternă, de origine maghiară, copilărind în trecut la Medzev (germană Metzenseifen).
A doua Republică Slovacă (după 1993)
Placă pentru comemorarea germanilor carpatini, la Bratislava, pe clădirea Muzeului Culturii Germanilor Carpatini
Placa de la intrarea în Muzeul Culturii Germanilor Carpatini
În 2004, germanii din Slovacia se bucurau de toate drepturile de după Revoluția de catifea. S-a format o „Asociație a Germanilor Carpatini”, pentru menținerea tradițiilor lor, iar după 2005 a fost deschis un minimuzeu, cu trei încăperi, la Bratislava.
Cea mai cunoscută personalitate a acestui grup etnic este Rudolf Schuster, președinte al Republicii Slovace din 1999 până în 2004.
Populație
| An | Număr[1] | % | Schimb. număr. | Schimb. (%) |
|---|---|---|---|---|
| 1880* | 228 584 | 9.3 | - | - |
| 1890* | 228 860 | 8.9 | +276 | +0,1 |
| 1900* | 215 816 | 7.7 | -13 044 | -5,7 |
| 1910* | 198 387 | 6.8 | -17 429 | -8,1 |
| 1930 | 148 214 | 4.5 | -50 173 | -25,3 |
| 1949 | 27 324 | 0.8 | -120 890 | -81,6 |
| 1991 | 5 414 | 0.1 | -21 910 | -80,2 |
| 2001 | 5 405 | 0.1 | -9 | -0,2 |
| 2011 | 4 690 | 0.1 | -715 | -13,2 |
Orașele cu cel mai mare număr de germani (2001)[1]
- Bratislava - 1 200 (0.28%)
- Medzev - 497 (13.55%)
- Košice - 398 (0.17%)
- Staré Mesto - 245 (0.55%)
- Ružinov - 237 (0.34%)
- Petržalka - 219 (0.19%)
- Prievidza - 153 (0.29%)
- Mníšek nad Hnilcom - 130 (7.69%)
- Poprad - 119 (0.21%)
- Nové Mesto - 110 (0.29%)
Localități cu cel mai mare procentaj de germani (2001)[1]
- Krahule - 35 (24.31%)
- Kunešov - 45 (18.44%)
- Brieštie - 25 (14.71%)
- Medzev - 497 (13.55%)
- Turček - 93 (12.99%)
- Vyšný Medzev - 67 (12.67%)
- Chmeľnica - 107 (11.71%)
- Kremnické Bane - 26 (10.40%)
- Malinová - 79 (9.11%)
- Štós - 66 (8.76%)
Note
- ^ a b c www.statistics.sk Štatistický úrad Slovenskej republiky
Legături externe
- sk Karpatskonemecký spolok na Slovensku
- de Die Karpatendeutschen
- sk Gabzdilová, Soňa: Nemecká komunita v živote slovenskej spoločnosti 1938—1945 Arhivat în , la Wayback Machine.
- sk Manták nie je nadávka
- sk Nemecká menšina predstaví svoju kultúru a zvyky Arhivat în , la Wayback Machine.
- sk Piesňová tradícia Nemcov v Medzeve
- en de sk hu Der mantakische Dialekt in Metzenseifen/The Mantakisch Dialect, dialectul Mantakich/german carpatin/țipțeresc vorbit în Medzev (germană Metzenseifen)
Vezi și
| |||||||||||||||||
