Matca, Galați
Amplasarea în cadrul județului
| Matca | |
| — comună — | |
 | |
 Matca (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°51′24″N 27°32′11″E ({{PAGENAME}}) / 45.85667°N 27.53639°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Galați |
| SIRUTA | 76692 |
| Reședință | Matca[*] |
| Componență | Matca[*] |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Matca[*] | Gheorghe Marin[*][1] (PSD, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 85,79 km² |
| Altitudine | 60 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 11.535 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 807185 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
  | |
| | |
Modifică date / text  | |
Matca este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Se află în Câmpia Tecuciului[*]; lângă Corozel; și la o altitudine de 60 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 86 km². Populația este de 11.535 locuitori, determinată în , prin recensământ, chestionar.
Așezare
Comuna se află în vestul județului, în Câmpia Tecuciului, pe malurile râului Corozel. Este străbătută de șoseaua națională DJ251, care o leagă spre vest de Tecuci (unde se termină în DN25), și spre est de Valea Mărului, Cudalbi, Costache Negri, Pechea, Cuza Vodă, Slobozia Conachi, Schela, Smârdan și Galați (unde se termină în DN26). La Matca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ251A, care duce spre nord la Corod și Drăgușeni (unde se termină în DN24D).[2]
Este limitrofă municipiului Tecuci, cu care se învecinează la vest, la nord se învecinează cu comuna Munteni, la est cu comunele Corod și Valea Mărului și la sud cu comuna Drăgănești.
Istorie
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Nicorești a județului Tecuci și era formată doar din satul de reședință, cu 2260 de locuitori ce trăiau în 594 de case. În comună funcționau trei biserici și o școală cu 64 de elevi.[3] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având o populație de 3000 de locuitori.[4]
În 1950, comuna a fost transferată raionului Tecuci din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și în sfârșit (după 1956) din regiunea Galați.[5] În 1968, a trecut la județul Galați.[6][7]
Personalități
- Doroteea Bărbieru (1909 - 2012), călugăriță
Monumente istorice
Singurul obiectiv din comună clasificat ca monument istoric este o parte din Valul lui Athanaric, sit arheologic de interes național datând din perioda migrațiilor (secolele al II-lea–al IV-lea), aflat pe teritoriul mai multor comune.
Economie
Comuna Matca este unul dintre cele mai importante centre în producția de legume din România.[8]
Demografie
Componența etnică a comunei Matca
Români (93,88%)
Alte etnii (0,02%)
Necunoscută (6,1%)
Componența confesională a comunei Matca
Ortodocși (87,73%)
Adventiști (5,7%)
Alte religii (0,24%)
Necunoscută (6,33%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Matca se ridică la 11.535 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 11.605 locuitori.[9] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,88%), iar pentru 6,1% nu se cunoaște apartenența etnică.[10] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,73%), cu o minoritate de adventiști (5,7%), iar pentru 6,33% nu se cunoaște apartenența confesională.[11]
Politică și administrație
Comuna Matca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Gheorghe Marin[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[12]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul PRO România | 7 | ||||||||
| Partidul Național Liberal | 5 | ||||||||
| Partidul Social Democrat | 4 | ||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | ||||||||
Note
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Matca, Galați (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Matca, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 246.
- ^ „Comuna Matca în Anuarul Socec al României Mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „GL-F-00158 Sfatul Popular al Raionului Tecuci, 1950-1968 (niv.Fond)”, Cautare-b.arhivelenationale.ro, arhivat din original la , accesat în
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ Șeful „fabricii“ de castraveți din Matca: Ne-au scăzut vânzările din cauza scandalului european, 5 iun 2011, Gabriel Razi, Ziarul financiar, accesat la 28 martie 2012
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Legături externe
- Matca, tinutul celor 600 de hectare de solarii, 19 octombrie 2006, Evenimentul zilei
- Miracolul din Matca: Toate familiile au solarii iar supermarketurile și străinii fac coadă la castraveți, 17 iunie 2013, Romulus Cristea, Agrointel.ro
- Comuna cu cinci biserici, 12 mai 2010, Pompiliu Comsa, Ziare.com
| |||||||||||||||||||
